Nuovo vocabolario siciliano-italiano (1868)
Mircanzia.
- s. f. Il mercatare: mercanzìa.
- Roba, effetti che si mercatantano: mercanzia, mercatanzia.
- Prov. cu' fa la mircanzia chi nun canusci, li so' dinari addiventanu muschi: chi fa mercanzia e non la conosce, i suoi danari diventan mosche.
- mircanzia sarvata, furtuna aspetta: chi buon guadagno aspetta, non si stanca.
Sta paggina utilizza materiali di
Wikisource Talianu,
ca veni pubblicatu sutta la licenza
CC BY-SA 4.0.