Nuovo vocabolario siciliano-italiano (1868)
Offènniri e Offèndiri.
- v. a. Far danno od ingiuria: offendere.
- rifl. Recarla ad ingiuria, pigliarla a male: offendersi.
- Prov. cu' offenni scrivi in pulviri, e cu' è offisu scrivi in marmuru, chi offende può dimenticare non così chi è offeso: chi offende, scrive nella rena; chi è offeso, nel marmo.
- cu' cerca d'offenniri autru sè stissu offenni: chi altri tribola sè non posa. P. pass. offisu o offinnutu: offeso.
Sta paggina utilizza materiali di
Wikisource Talianu,
ca veni pubblicatu sutta la licenza
CC BY-SA 4.0.