Dizziunariu Traina

Nuovo vocabolario siciliano-italiano (1868)

Sirvituri.

  • s. m. Chi serve, familiare: servidore, servitore.
  • Prov. in assenza di lu patruni si canusci lu sirvituri, è chiaro.
  • lu bonu sirvituri divi aviri l'oricchi di lepri, cioè deve esser attento e assentito.
  • sirvituri biancu, V. cantaru.

Sta paggina utilizza materiali di Wikisource Talianu, ca veni pubblicatu sutta la licenza CC BY-SA 4.0.